lumea mea
Cu dealuri și prăpăstii,
focuri reci și clopoței,
Știu cât de mult și cât de unde,
Știu spre când și de cine
Îți ninge.
Author Archive
Cu dealuri și prăpăstii,
focuri reci și clopoței,
Știu cât de mult și cât de unde,
Știu spre când și de cine
Îți ninge.
pentru că am aripi și am pene rupte
Mi-am despletit visele și mi le-am tuns.
… iubesc un fulg de nea și un trandafir.
Am citit o carte
mov de vise.
Eram cu toții
la fel de triști.
Rătăcind nescrisa iarnă
pe alei încinse,
Ceream o duminică
cu ochii închiși.
Clipele de nesomn
când visul păștea iarbă uscată.
Am desenat triunghiuri
pe frunze albastre.
Am luat galben
și le-am făcut aripi.
(Ieri au zburat.
Eu am terminat
……. galbenul.)
Să dăm cu ruj peste stratul de cenușă. Chiar azi, să fim frumoși și veseli ca măștile de carnaval. Să fie azi ziua colorată pentru că suntem și noi mai colorați, mai frumoși în afară și mai adânci în râurile dinăuntru.
Nu scriu.
Ating creionul.
Nu spun.
Desenez litere in aer.
Nu vreau.
Alerg fără țintă.
Nu cred.
Caut himere.
Nu sunt.
Proiectez umbre.
Nu imi amintesc.
Mă mint.
Am stat închisă într-un cub și sufletul mi s-a înțepat în toate colțurile. Îmi strâng lacrimile toată să nu se piardă nimic, să răstorn durerile să le vadă lumina zilei.